Paradisul vieții

Paradisul are multe forme. La fel și arta. Compania de dans contemporan Vertigo ne-a transmis acest lucru la Fabrica de Cultură printr-o reprezentație fascinantă, într-un decor simplu în roșu și gri.

Un spectacol sensibil și puternic a punctat opoziții aproape în permanență: minte versus suflet, energia feminină împreună cu energia masculină, omul în lupta cu viața. M-am gândit cât de deconectați suntem uneori de suflet, pentru că alegem să rămânem în minte și astfel ne confruntăm cu un conflict interior. Dansul în perechi este o analogie cu dansul dintre minte și suflet și cum balansăm prin viață. Spectacolul are o simbolistică bogată și intensă.

Au fost trei momente senzaționale: prima pereche în care trupul relaționează cu sufletul, când se împacă, când se împotrivesc unul altuia; a doua pereche în care omul e în dezacord cu viața (Universul / Divinitatea), însă cea din urmă nu-l lasă, îl provoacă, îl susține, îi este alături indiferent de greutăți; nu în ultimul rând învârtirea la unison specifică sufismului (este o formă de meditație fizică activă prin care sunt abandonate ego-ul și dorințele materiale).

Mi-a plăcut acest spectacol pentru că relația cu spiritualitatea a fost evidentă, aproape că striga: „ascultă-ți sufletul”, „acordă-i atenție”, „nu te mai lupta cu tine.” A fost mai mult decât un dans, a fost o odă închinată paradisului, acelui paradis interior de care nu întotdeauna ne îngrijim conștient.

Grădina Paradisului

Vertigo Dance Company

SEZONUL ISRAELIAN

Coregrafia: Noa Wertheim

Asistent coregraf‏ie: Rina Wertheim-Koren

‏Muzica originală: Itamar Doari

Dansatori: Etai Peri, Sian Olles, Daniel Costa, Eden Ben Shimol, Yarden Oz, Ruth Ben David, Ilan Golubovich / Theo Samsworth, Micah Amos

Manager: Sandra Brown

Scenografie: Zohar Shoef

Styling: Rosie Canaan

‏Lumini: Dani Fishof – Magenta